Adapostul pentru caini din Campulung Moldovenesc a devenit groapa de gunoi

Din adapostul pentru caini comunitari din municipiul Campulung Moldovenesc sa ales praful dupa nici trei ani, din cauza indolentei autoritatilor. Locul special amenajat in 2008 si inaugurat cu primar si popa nu mai are nici un rezident cu blana de mai bine de un an. De fapt, nu mai are nici macar g... arduri si a fost transformat de vecini in groapa de gunoi improvizata. Putinii caini care mai sunt adunati de pe strazile localitatii sunt acum gazduiti si ingrijiti, pana li se gaseste un stapan, acasa la un consilier local, medic veterinar. Ideea construirii unui adapost pentru cainii maidanezi a aparut in 2008, din doua motive. Pe de o parte, animalele sau inmultit, aduse chiar cu masinile de prin alte localitati, iar pe de alta parte populatia a fost scandalizata de metodele barbare folosite in secret de autoritatile locale pentru masacrarea cainilor. Medicul veterinar Radu Velisar, la fel de scandalizat, a considerat ca va putea sa se ocupe personal de adunarea si ingrijirea animalelor intrun adapost civilizat. Demersurile au inceput cu o colecta de fonduri realizata cu sprijinul unui ONG, apoi Consiliul Local a acceptat sa aloce 100 mc de lemn pentru amenajare. In ciuda opozitiei unor localnici din vecinatate, care credeau ca animalele vor fi prea zgomotoase si pline de microbi, adapostul a fost ridicat si populat, inaugurat in varf de munte, in plina iarna, cu alai de persoane importante si chiar cu ceremonie religioasa si a continuat sa functioneze o vreme cu ajutorul unor agenti economici si cu alocarea unor mici sume de la Consiliul Local. Medicul veterinar a castigat un important capital de imagine din aceasta activitate, a devenit si consilier local independent, dar in final sa lovit de imposibilitatea de a gasi destule fonduri pentru sustinerea adapostului, pentru ca nu a mai primit banii de la bugetul local. Cea mai mare problema, conform afirmatiilor sale, a fost plata personalului pentru strangerea cainilor de pe drum si curatenia adapostului, elemente care nu au fost luate prea in serios la inceput. Medicul sa trezit in final ca problema ii este pasata integral de colegii care il mai si acuza ca nu sa tinut de cuvant. Este suspectat de unii localnici ca ar fi facut o afacere personala din povestea cu adapostul, dar tot localnicii continua sa ii ceara sa adune cainii de pe strazi. In prezent, medicul veterinar, dezamagit de esec, nu a renuntat inca la visul lui si, in limita timpului disponibil, continua sa adune unii dintre cateii abandonati si ii ingrijeste la domiciliul sau, pe banii sai, pana la gasirea unui stapan. Nu are nici o explicatie pentru faptul ca, desi consilier local, nu poate gasi o solutie pentru ca adapostul sa functioneze din nou. De fapt, nu prea mai are ce sa functioneze. Campulungenii care au strigat ca doresc adapostul, au sfarsit prin a fura de acolo totul, de la gard pana la bucati metalice din custi si doage de butoi. Cei care se temeau ca animalele ar putea face zgomot si ar fi purtatoare de boli au acum locul liber, cum au dorit. si lau transformat din initiativa libera si cetateneasca in groapa "sanatoasa" de gunoi.